„Cu offshore-ul devenim principalul furnizor de gaze al Uniunii Europene. Avem bogăție. Înțeleg că OMV-ul și americanii (ExxonMobil – n.red.) anunță săptămâna viitoare că încep investițiile. Noi deja lucrăm BRUA. Avem finanțarea pe Podișor – Tuzla, ca să legăm cu principală, știți că am cumpărat și compania din Republica Moldova (Moldogaz – n.red.)”, a spus, miercuri seara, Nicolae Bădălău, într-o emisiune la TVR 1, întrebat despre situația gazelor din Marea Neagră.
În momentul acesta producem aproximativ 29 de milioane de metri cubi de gaz natural pe zi și consumăm aproximativ 50 de milioane de metri cubi pe zi, în perioade de vârf. „Restul luăm de la ruși. (Prețul) Cel mai mare din Europa”, a precizat Bădălău, referitor la diferența dintre consum și producție.
Ministrul Economiei a menționat că trebuie întrebați diplomații de ce este cel mai mare preț din Europa.
„100%” ar fi independența energetică a României, odată cu exploatarea gazelor din Marea Neagră, potrivit sursei citate.
„Dacă dăm drumul la cele opt perimetre, Marea Britanie are cam 40 milioane de metri cubi, considerând-o în Uniune, Olanda este pe doi cu 30 și ceva, după aia suntem noi. Noi depășim 55-60 milioane. Asta înseamnă că suntem pe primul loc”, a detaliat Bădălău.
Ministrul Economiei a estimate că resursele din Marea Neagră pot deveni exploatabile în „trei – patru – cinci ani”.
„Deja ei încep să își rezerve capacitate de transport pe BRUA. Avem foarte multe firme care vin, în momentul acesta, noi având cantitatea de gaz, pentru că în lumea aceasta a energiei informația… ăia știu mult mai bine ca noi ce avem în offshore, ce avem și în interiorul țării. Vin foarte mulți pentru centrale electrice, cogenerare – transformă gazul în energie electrică. Nouă ne lipsesc și acolo vreo 2.000 și ceva de MWh, pe care reușim să îi prindem de aici. Avem una la Craiova, care este proiectul acum, și asigurăm și la Ford prin ea”, a detaliat Bădălău.
Ministrul Economiei a dat și exemplu de țări sau zone unde România ar putea exporta surplusul de gaze sau companii locale care au nevoie de gaze, precum fabricile lui Ioan Nicolae.
„Uitați-vă la Ungaria care au manufactură multă și nu este o țară care să aibă energie. Țările care au manufactură pot să își crească (manufactura – n.red.). Discutam cu domnul Nicolae, care are fabricile de îngrășămite, la Giurgiu. El consumă la fabricile acestea chimie reprezintând circa la 60% gazul. El consumă mai mult decât bulgarii, când le dă drumul – este o întreagă industrie și cu cea de la Turnu, și cu cea de la Bacău, o întreagă industrie care ar putea ține România. România importă îngrășămite și el este aici cu ele. (…) Cu bulgarii și cu Turkish Stream avem o șansă, pentru că putem să ne legăm și de gazele din Azer. Încă este discuția făcută pentru o rezervă”, a menționat Bădălău.
Vizavi de profitul Transgaz și faptul că, în ultimii doi ani, statul le-a solicitat firmelor sale să îi distribuie o bună parte din profit, Nicolae Bădălău a mai afirmat, miercuri seara, că acolo este altă discuție: „Nu le luăm tot profitul. Eu am o discuție cu ei vizavi de eficientizare, de scăderea cheltuielilor și de investiții cât mai mari pentru că noi am promis”.
Explorarea blocului Neptun din Marea Neagră este un joint venture între OMV Petrom și compania americană ExxonMobil. În 2012, OMV și ExxonMobil au anunțat că au descoperit rezerve de 42 până la 84 de miliarde de metri cubi de gaze.
Conform unor estimări ale Agenției Naționale pentru Resurse Minerale, în trei perimetre din Marea Neagră există descoperiri potențiale comerciale: perimetrul Neptun Deep – intre 42 si 82 miliarde de metri cubi de gaz, perimetrul Trident – aproximativ 30 miliarde metri cubi, perimetrul Midia si Pelican – sunt estimate descoperiri la 10 miliarde de metri cubi de gaze.
După numeroase discuții în cursul anului trecut, Legea offshore, devenită Legea nr. 256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore, a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 964, apărut la data de 14 noiembrie 2018. Aceasta a intrat în vigoare de la 17 noiembrie 2018, dar a fost deja modificată prin OUG nr. 114/2018 și Ordinul ANRE nr. 221/2018 privind obligația participanților la piața de gaze naturale de a tranzacționa pe piețele centralizate din România.